Ce nu se întreabă la un interviu de angajare

Am stat de ambele părți ale mesei la un interviu, și partea care surprinde pe multă lume e cât de mult contează întrebările pe care le pui tu, candidatul. Nu doar răspunsurile. Uneori o singură întrebare pusă prost spune despre tine mai mult decât un CV întreg, și de obicei spune fix ce n-ai vrea.

Ideea nu e că ai voie să taci. Un interviu bun seamănă cu o conversație, iar tăcerea totală la final e la fel de dăunătoare ca întrebarea nepotrivită. Ideea e ce anume întrebi și, mai ales, când.

Întrebările care te fac să pari că te gândești doar la tine

Sunt câteva subiecte care, aduse prea devreme, îl fac pe angajator să simtă că te interesează mai mult ce primești decât ce oferi.

Beneficiile și concediul intră direct în categoria asta. Câte zile de concediu, ce abonament medical, ce se întâmplă cu bonusurile. Toate sunt legitime, dar se discută în momentul în care jobul e practic al tău, nu la primul interviu. La fel salariul. Nu îl scoate tu pe masă la prima întâlnire. Angajatorul o va face oricum, pentru că vrea să știe ce aștepți.

Tot aici pun și întrebarea despre orele suplimentare. Sună inofensiv, dar dă senzația că îți cauți motive să te ferești de muncă. Dacă vrei să afli cum arată o zi obișnuită acolo, întreabă exact asta: „cum arată o zi normală în echipă?”. O să afli și cât se muncește, fără să pari că fugi de efort înainte să începi.

Când reformularea schimbă totul

Multe întrebări problematice devin bune dacă le întorci un pic.

„De ce a plecat ultima persoană de pe poziție?” sună a bârfă și a suspiciune. Aceeași curiozitate, pusă altfel, sună profesionist: „e o poziție nouă sau înlocuiesc pe cineva?”. Afli ce voiai să afli, dar arăți altfel.

„Credeți că aș fi potrivit pentru acest job?” pune o presiune inutilă pe omul din fața ta și te arată nesigur. Dacă ești potrivit, o să afli oricum. Treaba ta la interviu e simplă: să te prezinți cât mai bine, nu să ceri o notă pe loc.

Și mai e una pe care o aud des, întrebarea despre cât de repede se poate promova. Înțeleg ambiția din spate, dar la primul contact transmite că deja te gândești să pleci în sus înainte să fi făcut ceva. Are timp și subiectul ăsta.

Câteva lucruri pe care e mai bine să le lași pentru mai târziu:

• salariul și beneficiile la primul interviu;
• flexibilitatea programului, dacă nu a fost menționată deja în anunț;
• mutarea sau deplasările, până nu deschide angajatorul discuția;
• promovarea și „cât de repede pot avansa”.

Greșeala de la final

Cel mai des văzut derapaj vine chiar în ultimele minute. Recrutorul întreabă „ai tu vreo întrebare?”, iar candidatul spune „nu, mi-ați răspuns la tot”. E o ocazie ratată. Arată dezinteres, chiar dacă nu asta ai vrut să transmiți.

Nu înseamnă că trebuie să torni zece întrebări la coadă. Una sau două, bine alese, sunt suficiente. Iar cea mai bună întrebare pe care am auzit-o vreodată la final n-a fost despre companie, ci despre om: „pot să vă spun mai multe despre experiența mea, concentrându-mă pe ce contează cel mai mult pentru voi?”. Întoarce interviul spre ce ai tu de oferit, exact în momentul potrivit.

Scriu articolul ăsta pe un site de marketing pentru că, la bază, e vorba de același lucru cu care ne ocupăm zi de zi: impresia pe care o lași în primele secunde. Un interviu, o pagină de prezentare, un mesaj către un client, toate se joacă pe același teren. Dacă vrei să vezi cine e în spatele acestor rânduri, aici suntem.